Clădirea federală – Alfred P. Murrah

Conform informațiilor oficiale, în dimineața zilei de 19 aprilie 1995 (ora 9:02 Central Standard Time), camionul închiriat de la Ryder, cu aproximativ 2.300 kg de îngrășăminte chimice amestecate cu nitrometan, a sărit în aer în fața clădirii federale Alfred P. Murrah, pe latura sa nordică.

Iată cum arăta clădirea înaintea exploziei:

Au fost uciși minim 168 de oameni și răniți alți 853; majoritatea rănilor au fost arsuri. Efectele exploziei Explozia a avut ca rezultat distrugerea unei treimi din clădire și a săpat un crater larg de 9 m și adânc de 2,4 m pe NW 5th Street, în apropierea clădirii. Deasemenea au fost distruse sau avariate 324 de clădiri pe o rază de 16 cvartale, a distrus sau a ars 86 de mașini din jurul focarului și a spart geamurile a 258 de clădiri din vecinătate (au rămas fără adăpost câteva sute de oameni și s-au închis mai multe birouri din centrul orașului. Efectele exploziei au fost auzite/resimțite până la o depărtare de 89 de km. Seismografele Muzeului Omniplex din Oklahoma City, la 7 km distanță și din Norman, statul Oklahoma, la 26 de km distanță au înregistrat detonația ca măsurând aproximativ 3 grade pe scara Richter.

Conform declarațiilor martorilor, explozia a distrus complet nu doar aprinderea electronică a mașinilor aflate în parcarea de la suprafață, dar a și ars plăcile de bază ale multor computere din birourile din jur.

Iată cum arăta clădirea după atac:

Deși confirmată de guvernul Statelor Unite și de media corporatistă, apelând la logică, ar trebui să nu fie foarte greu să se înțeleagă altfel lucrurile. În acest sens, iată o listă de observații logice care nu-și găsesc explicații în versiunea oficială:

  1. Exploziile mașinilor capcană nu produc cratere; acestea pot fi produse doar de încărcături explozive îngropate în pământ. Chiar și detonarea unei bombe nucleare plasate într-un camion nu ar forma un crater.
  2. Explozibilii convenționali nu ard mașinile din jurul exploziei, acest efect fiind o caracteristică tipică a radiațiilor termice ale exploziilor nucleare.
  3. Explozibilii convenționali, chiar și într-o cantitate de două tone TNT, nu produc victime în masă, așa cum s-a întâmplat în acest caz. În cel mai grav caz, o astfel de explozie ar ucide 20 de persoane.
  4. Explozibilii convenționali nu produc victimelor arsuri, acestea fiind tipice radiațiilor termice ale exploziilor nucleare.
  5. Explozibilii convenționali nu produc impulsuri electromagnetice care să ardă plăcile de circuite ale computerelor din apropiere, lucru care poate fi cauzat doar un impuls electromagnetic – EMP.
  6. Într-o cantitate mai mică de două tone echivalent TNT, explozibilii convenționali nu vor putea avaria niciodată, în măsura în care s-a întâmplat aici, o clădire ramforsată cu două niveluri, plus alte clădiri vecine. Avariile respective au fost tipice pentru efectul a minim 10 bombe ale aviației din epoca modernă de câte 10 tone fiecare, sau pentru o „minibombă nucleară” reglată la efectul corespunzător, adică la 0,1 kilotone.
  7. După explozie, mass-media locală din Oklahoma City s-a referit la locul detonării folosind denumirea de [tippy title=”„ground zero”” href=”http://arsenic.p.ht/cladirea-federala-alfred-p-murrah”%5DG. Z. Heuston a folosit titlul foarte transparent „The Oklahoma Bombing Part 2 – A Walk Through Ground Zero”[/tippy] Locurile în care s-au petrecut explozii convenționale nu au fost niciodată numite „ground zero”. Dicționarul American Heritage, dicționarul Collins English, dicționarul Webster’s Encyclopedic Unabriged, dicționarul Random House College, dicționarul Longman’s Advanced American și Glossary of military slang, toate au ca și explicație pentru „ground zero” (e drept, printre altele) definiția: „centrul unei explozii nucleare sau punctul de pe suprafața pământului aflat direct deasupra ori dedesuptul acesteia”.
  8. Seismografele nu detectează exploziile unor mașini capcană, și în nici un caz la magnitudinea 3 pe scara Richter, din simplul motiv că mașinile-capcană nu transmit deloc energie Pământului; doar încărcături îngropate sau cel puțin parțial îngropate pot produce un semnal seismic detectabil.
  9. O încărcătură atomică adânc îngropată ar crea prin explozie următoarele semnale seismice: 4,6 tone de TNT – 2,5 grade pe scara Richter; 29 tone de TNT – 3,0 grade pe scara Richter; 73 tone de TNT – 3,5 grade pe scara Richter; o „minibombă nucleară” la efect maxim – 1 kilotonă – 4 grade pe scara Richter. Așadar, 3,5 grade pe scara Richter este o valoare tipică pentru o „minibombă nucleară” de 0,1 kilotone (echivalentul a 100 de tone de TNT); dacă o asemenea încărcătură nu este îngropată prea adânc, semnalul seismic produs de explozia ei va fi mult mai slab.
  10. 2.300 de kg de îngrășăminte chimice (echivalentul a 1,8 tone de TNT), chiar și îngropate, nu ar putea crea niciodată un semnal seismic de 3,0 pe scara Richter (iar dacă o astfel de cantitate s-ar afla într-un camion, nu ar produce nici un fel de semnal seismic). Mai mult, nici 0,01 kilotone, ba nici măcar 0,015 kilotone – asta însemnând cel mai mic efect al unei „bombe nucleare” – n-ar fi de-ajuns pentru producerea unui semnal seismic de 3,0 grade pe scara Richter. Se impune astfel să presupunem că o „minibombă nucleară” îngropată la mică adâncime, cu o putere de minim 0,1 kilotone, a distrus de fapt clădirea federală Alfred P. Murrah din Oklahoma (și alte 324 clădiri pe o rază de 16 cvartale), a ars automobilele din jur, a provocat victime în masă, a produs crater (degajând în jur un praf contaminat radioactiv) și un semnal seismic de 3,0 grade pe scara Richter.

O gândire logică ar trebui să ne conducă la această concluzie a pagubelor produse exclusiv de o „minibombă nucleară” și că bizara „teorie a conspirației” sugerată de către autoritățile guvernamentale – potrivit căreia toate pagubele au putut fi produse de două tone de îngrășăminte chimice – nu are acoperire.

Cum s-au derulat lucrurile în continuare? Păi, un anume Timothy McVeigh a recunoscut comiterea atentatului, iar după judecare, fiind găsit vinovat a fost condamnat la moarte și executat prin injecție letală pe 11 iunie 2001.

Fiind cel mai grav act de terorism comis pe teritoriul america înainte de 11 septambrie 2001, a oferit guvernului america pretextul necesar pentru noi măsuri – Legea antiterorism, care după numai câteva luni, imediat după 11 septembrie avea să devină Legea siguranței naționale, care privează cetățenii americani de majoritatea drepturilor lor constituționale. Astfel, Legea antiterorism prevede printre altele posibilitatea proceselor secrete, deportarea imigranților ilegali rezidenți fără nici un fel de judecată, dar și confiscarea bunurilor oricărui individ sau organizație pe care guvernul l-ar/le-ar declara în mod arbitrar „terorist(ă)”.

Pagina Wikipedia dedicată teoriei conspirației în privința acestui act terorist este aici.

Anunțuri

Comentează

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: