Clubul de pe insula Bali

În versiunea oficială a exploziei de pe insula Bali, se afirmă că o în 12 octombrie 2002, tonă de explozibili convenționali aflați într-un Mitsubishi alb a explodat în imediata vecinătate a clubului de noapte Sari, lucru ce a condus la moartea instantanee a 202 persoane și rănirea fatală a multor altora. În timpul exploziei s-au sesizat sfere de foc uriașe, explicația lor fiind aceea a exploziilor buteliilor de gaze folosite la bucătărie. S-a produs demolarea clădirilor din jurul deflagrației, iar incendii devastatoare s-au extins în jur.

Printre primele informații despre explozie au fost cele de la emisiunea de știri a canalului Fox, sub titulu Explozia din clubul de noapte indonezian considerată un „act de terorism:

„Explozia s-a petercut în jurul orei 23:00… Martorii de pe populara insulă turistică au declarat că flăcările s-au întins la un alt club și au ars câteva clădiri din același cvartal și o duzină de automobile. Localul era ticsit și a sărit în aer într-o milisecundă.”

Ei bine, scăparea cuvântului „milisecundă” (similară termenului „ground zero”) conduce la supoziția unei explozii nucleare! Mai mult, ziarul The Guardian a anunțat „turista australiană Rachael Hughes, în vârstă de 18 ani, a declarat că ea și o prietenă abia sosiseră  în Kuta, când explozia a distrus clubul de noapte. Stând în foaierul hotelului Bountry, a văzut oameni care intrau cu sângele șiroind, cu arsuri pe fețe, cu pielea jupuindu-se”. Ei aici e o problemă: o explozie convențională, oricât de puternică, nu produce neapărat căldură și flăcări, ci gaze supraîncălzite care se propagă rapid în toate direcțiile dinspre foracul exploziei, gaze care îi sfârtecă pur și simplu pe cei aflați în zona exploziei. dar nimeni n-ar suferi arsuri în urma unei explozii convenționale. Descrierea turistei referitoare la oameni „cu arsuri pe fețe” și „cu pielea jupuindu-se”, precum și faptul că acești oameni își păstrasesră totuși capacitatea de a merge pe propriile lor picioare, demonstrează că fuseseră expuși aceluiași tip de căldură radiată ca și automobilele pe jumătate arse ce apar în fotografiile de la locul exploziei. Asta se poate întâmpla doar în cazul unei explozii nucleare deschise.

Conform raportului oficial al guvernului australian,

„La 10-15 secunde de la prima explozie din Paddy’s Bat, a urmat o explozie devastatoare în fața clubului Sari… ca re a dus la o imensă eliberare de energie sub formă de gaze, căldură și lumină. Aceasta a declanșat practic o undă de șoc, fragmentare și incendiu – care au contribuit la devastarea  clubului Sari. Ca măsură a forței exploziei, sunetul ei a fost auzit de la 15 km.

Dacă ne concentrăm doar pe cuvintele „imensă eliberare de energie”, „undă de șoc”, „căldură”, „lumină” și „contribuit” – nu se pune întrebarea logică dacă toate acestea ar putea avea ca și cauză explozia convențională a unei tone de explozibili convenționali ieftini? În plus, exploziile obișnuite nu incendiază clădirile vecine și nici nu ard pielea oamenilor. O „explozie convențională” nu prezintă radiații termice. Arsurile și incendiile sunt cauzate exclusiv de radiația termică a unei explozii nucleare și nu de altceva.

Conform poliției indoneziene, numărul total al victimelor s-a ridicat la 202. Este imposibil să ucizi instantaneu două sute de oameni și să rănești alte câteva mii cu o tonă de explozibili convenționli ascunși într-o mașină. Numărul victimelor s-a datorat unei arme de distrugere în masă și nicidecum unei aconvenționale, mai ales artizanale! Un dispozitiv nuclear ucide nu doar prin explozia în sine, ci și prin minim alți trei factori mai distructivi, lucru ce-l ridică la nivelul unei „arme de distrugere în masă”:

  • uriașa undă de șoc reprezentată printr-un front violent de aer cu o suprapresiune imensă, care se deplasează cu o viteză supersonică;
  • radiații pătrunzătoare alcătuite din raze gama și neutroni cu energie foarte ridicată;
  • căldura radiată – adică radiațiile din spectrul vizibil, ultraviolet și infraroșu (altfel spus, „radiațiile termice”).

Astfel e mai ușor de înțeles de ce a fost atât de mare numărul victimelor: pentru că armele nucleare au o așa-numită „zonă letală”, în interiorul căreia vor fi uciși cu o probabilitate de 99% toți oamenii; dacă nu de unda de șoc, atunci de căldura radiată, dacă nu de căldură, atunci de radiațiile penetrante. Asta s-a întâmplat în Bali: într-o anumită „zonă letală” [expand title=”au murit toți oamenii” targclass=”highlight”]În cazul exploziei de 0,01 kilotone din Bali, zona respectivă, de la hipocentru până la marginea exterioară a fost de 180 de metri.[/expand], puțin mai departe de „zona letală” au murit mai mulți oameni, dar și mai mulți, care n-au fost uciși instantaneu, aveau să moară de pe urma dozelor letale de radiații și a arsurilor grave (sau, mai probabil, de pe urma combinației acestora) în următoarele două zile. Încă și mai mulți aveau să moară după două săptămâni. Așa funcționează armele nucleare.

Președintele Camerei Deputaților (Indonezia), A. M. Fatwa, cu referire la un așa-zis terorist (Amrozi, pe numele lui) care ar fi plasat bomba, declara:

Conștiința îmi spune că el n-a fost un personaj-cheie. Nu cred că Amrozi are capacitatea de a face singur toate pregătirile pentru un atentat, ca de pildă reglarea unei microbombe nucleare în Bali”, conform acestui site.

Același lucru îl spune și clericul Abu Bakar Bashir, care acuză CIA de folosire unei micro-bombe nucleare în Bali.

Așadar, deși autoritățile de atunci ale Indoneziei, inclusiv președintele Megawati Sukarnoputri, a știut de acest lucru, nu a spus nimic. Desigur că s-ar pune întrebarea: de ce? Iar răspunsul e simplu: Bali este una dintre cele mai faimoase stațiuni de vacanță din lume. Dezvăluirea teribilului adevăr despre natura exploziei ar fi eliminat această insulă de pe harta destinațiilor turistice!

O versiune „confidențială” – cunoscută desigur guvernului indonezian, oficialităților guvernamentale americane și Mossad-ului israelian – a celor petrecute, afirmă că a fost vorba despre o „minibombă nucleară” cu puterea de aproximativ 0,01-0,015 kilotone TNT, care a aparținut organizației Al-Qaida. Așa a fost definit așa-zis-ul „terorism modern” de care sunt învinovățite al-Qaida și alte organizații similare.

Dar, așa cum s-a spus, organizației al-Qaida i-ar fi fost mai simplu să construiască o navă cosmică din lemn și să ajungă pe Lună, decât să aibă acces la o minibombă nucleară. Doar patru națiuni dispun de capacitățile tehnice pentru construirea unui asemenea dispoziti: SUA, Rusia, Franța și Israel. Surse indoneziene confidențiale au confirmat agenției de informații nucleare ruse că bomba a aprținut Mossad-ului israelian. Imediat după explozie, președintele Bush și alți lideri occidentali au cerut să se ia măsuri mai energice împotriva „terorismului global”.

Cum s-ar putea demonstra că a fost vorba despre o minibombă nucleară? S-a mai afirmat că explozia unei cantitățioarecare de explozibili convenționali aflați într-un vehicul nu va produce niciodată un crater, deoarece energia unei astfel de explozii s-ar propaga în toate direcțiile, dar legile fizicii arată că gazele rezultate din explozie se deplasează pe direcțiile de minimă rezistență, ori rezistența minimă nu o are în nici un caz solul! Decă pământul de sub automobil nu ar prezenta niciun fel de crater, mare sau mic. Un crater poate fi produs de un dispozitiv exploziv, îngropat (cel puțin parțial) în pământ.

Deși dovezile fotografice care demonstrau utilizarea unei arme neconvenționale au fost eliminate aproape imediat din principalele surse media, a rămas totuși filmarea video a unui amator din care provine singura imagine care prezintă explorarea de către poliția și armata indoneziană a craterului cel mare cu o păjină (foarte lungă, de altfel). Existența craterului în sine dovedește că arma a fost detonată sub nivelul solului, iar adâncimea craterului și diametrul său arată adâncimea la care a fost plasată arma.

Joe Vialls, scrie pe „Friends of Liberty”:

Avariile provocate în zona plajei Juta ar necesita minimum o bombă de peste 3.500 de kilograme de explozibil de mare putere, din categoria celor utilizate asupra Londrei în timpul celui de-al Doilea  Război Mondial. Atare însă o problemă! Cum naiba îndeși 3.500 de kilograme de explozibil de mare putere, voluminos, cu densitate mică, într-o conductă de canalizare cu diametrul de treizeci de centimetri, daflată la aproape un metru și jumătate adâncime în pământ? În mod evident, este nevoie de o armă specializată, cu diametrul mai mic de treizeci de centimetri, dar cu o capacitate explozivă de peste 3.500 de kilograme echivalent de explozibili convenționali. Există o singura armă capabilă de așa ceva, ceea ce explică motivul pentru care nu veți vedea probabil niciodată și nicăieri fotografia craterului blestemat din partea de sus a acestei pagini. explozia armei respective a fost atât de violentă, încât a avariat grav 47 de clădiri din zona imediat învecinată și peste o sută de vehicule”

Pe baza datelor publicate oficial, se poate concluziona că subevaluarea de cinci ori a numărului victimelor este o practică frecvent utilizată. De aceea, ar trebui presupus că, de fapt, în explozia de pe insula Bali au murit minim 2.000 de oameni. Doar speculații se pot face despre numărul deceselor înregistrate ulterior datorită radiațiilor, fiindcă nimeni n-a publicat date oficiale despre numărul oamenilor expuși efectelor unei explozii nucleare la diverse distanțe de „ground zero”.

Un raport militar thailandez semisecret, care a colectat propriile date despre explozie, a apreciat la peste 10.000 numărul total al victimelor radiațiilor cauzate de explozia din Bali. Ar putea fi o exagerare, desigur. Dar la fel de bine ar putea fi adevărul. Acest număr depinde de fapt de numărul de persoane care au avut neșansa să fie prinse la momentul exploziei în jurul așa-zisului „ground zero”.

Un film care ne prezintă „Adevărul despre explozia din Bali” care are măcar rolul de a ne arăta cine ar fi avut de câștigat:

  • Partea I:

  • Partea a II-a:

  • Partea a III-a:

  • Partea a IV-a:

Există articole similare pe internet. Unul dintre ele este  acesta.

Anunțuri

Comentează

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: