Noua înrobire financiară

Caricature Slavery 1738

Caricature Slavery 1738 (Photo credit: Wikipedia)

Așa cum am mai spus, ni se oferă circ pentru a nu mai fi atenți la pâine! Cu scopul de a distrage atenția populației de la ceea ce este cu adevărat important și cu efect pe termen lung asupra nivelului de trai, cea mai mare parte a mass-mediei oficiale ne oferă orice altceva decât ar trebui să știm.

Pentru că, ce poate fi mai important după opera de îndatorare a României – făcută de Băsescu în anii de tristă guvernare Boc – la finanțele mondiale, decât o nouă îndatorare? Nu putem decât să fim atenți la ceea ce fac noii guvernanți, să protestăm dacă nu ne convine și în cazul în care nu suntem ascultați să-i notăm pe răboj pentru a nu-i uita atunci când va veni și vremea să plătească!

Iată deci, scrisoarea de intenție către FMI, cu care Victor Ponta vrea să continue politica de înrobire a României.

Potrivit textului scrisorii, „România continuă să fie vulnerabilă la şocuri externe şi la tulburări pe pieţele externe de capital”, are „venituri slabe şi presiuni pe cheltuieli din ce în ce mai mari”, „împrumuturile neperformante au crescut cu 20% faţă de 2011“, iar „arieratele au început să scadă la nivelul autorităţilor locale, dar au început să crească din nou în administraţia centrală”. În plus, Guvernul are mari restanţe în privinţa privatizărilor asumate anterior.

În faţa FMI, Guvernul anticipează pentru 2013, o creştere economică de 2%, pe baza creșterii exporturilor şi a anului agricol bun. Ţinta de deficit fiscal asumată este de 2,4% din PIB pentru 2013, angajamentul pentru 2014 fiind scăderea la 2% din PIB, pentru atingerea căruia se „analizează” creşterea veniturilor prin majorarea sau introducerea unor noi taxe şi impozite.

Astfel, pentru majorarea venitului minim garantat de la 1 ianuarie 2014 şi pentru acordarea unor ajutoare la încălzire din septembrie, se intenţionează extinderea numărului plătitorilor de CAS și modificarea taxele pe proprietate. „Pentru a contrabalansa aceste măsuri, vom explora măsuri pe parte de venituri în ceea ce priveşte taxele pe proprietate. Vom evalua de asemenea reforme în domeniul contribuţiilor sociale pentru lărgirea bazei”, se arată în documentul aprobat de Guvern săptămâna trecută.

Iată la ce se mai angajează ai noștri guvernanți: „Vom analiza de asemenea cum ar putea fi majorată colectarea veniturilor şi cum ar putea fi redusă impozitarea muncii prin lărgirea bazei sistemului de contribuţii sociale. (…) Până la mijlocul lunii octombrie 2013, vom pregăti un pachet de reformă pentru contribuţiile de sănătate care să vizeze finanţarea sistemului public de sănătate pe baza unei combinaţii de taxă obligatorie, în concordanţă cu pachetul de bază, şi o contribuţie voluntară ce va fi plătită de cei care doresc să beneficieze de o asigurare medicală suplimenatră. În acest scop vom aproba o ordonanţă de guvern de lărgire a bazei de contribuţie prin aplicarea unei taxe obligatorii (contribuţie la fondul de sănătate) asupra veniturilor obţinute de persoanele fizice din chirii, care să fie implementată de la 1 ianuarie 2014. Vom aproba de asemenea legislaţia de restructurare a sistemului de asigurări sociale prin care se lărgeşte baza prin reducerea diferenţelor ce există în baza de pensii pentru diferitele activităţi prestate derulate (activitate de natură salarială, activităţi de tipul PFA, drepturi de autor etc). Înainte de a aduce orice fel de modificări sistemului fiscal ne vom consulta cu echipele FMI şi CE”

Păi dacă așa stau lucrurile, de ce i-am mai schimbat pe ăilalți? Că făceau același lucru!

Iată câteva detalii, așa cum sunt ele făcute pe Război întru cuvânt:

Reforma în sănătate. Mai puţine medicamente compensate
Dincolo de aplicarea CASS veniturilor din chirii, Guvernul plănuieşte reducerea cheltuielilor în sănătate. Lista medicamentelor compensate va fi modificată, prin OUG, până la 31 decembrie, iar de la 1 ianuarie 2014 va exista un pachet de bază, cu un număr limitat de servicii medicale, restul fiind incluse într-o asigurare privată de sănătate, denumită asigurare complementară. Pachetul de servicii de bază va fi finalizat până la 30 septembrie.

7 milioane şi jumătate de carduri de pacient vor fi tipărite cu acelaşi temen limită, restul urmând să fie emise în 2014.

O altă „măsură” guvernamentală este tipărirea, de la 1 ianuarie, a drepturilor pacienţilor pe spatele reţetelor.

Ce se întâmplă cu dividendele „mascate în împrumuturi”
„Înregistrăm progrese în cadrul iniţiativei noastre privind Persoanele Fizice cu Averi Mari (PFAM)”, susţine Guvernul, venind în faţa FMI cu 30 de verificări demarate şi 360 de contribuabili ce prezentau riscul de nedepunere a declaraţiei de venit din străinătate.

Pentru a obţine noi venituri la buget, Ministerul Finanţelor a luat în atenţie dividendele pe care oamenii de afaceri şi le „maschează” în împrumuturi către propriile companii, pentru a nu plăti impozite. „Vom continua să îmbunătăţim tehnicile noastre de control prin utilizarea metodelor indirecte de demonstrare a veniturilor, prin extinderea definiţiei veniturilor a căror sursă nu se cunoaşte şi prin clarificarea caracterului impozabil al plăţilor de dividende, care sunt în prezent frecvent mascate ca rambursări neimpozabile de împrumuturi acordate companiilor”, se arată în scrisoarea trimisă la Washington.

Arieratele, pe lista marilor restanţe
În rândul marilor restanţe faţă de angajamentele anterioare asumate în negocierile cu FMI, rămâne în continuare problema arieratelor. Dacă la negocierile cu FMI din iulie, Guvernul a intrat cu arierate – numai la nivelul administraţiei locale – de 502 milioane de lei (din care 360 de milioane pe facturi contestate), datele de la finalul lunii august arată că datoriile primăriilor faţă de firmele private continuă să crească. Astfel, surse guvernamentale au precizat pentru gândul că, la finalul lunii august, arieratele administraţiei locale ajungeau la 540 de milioane de lei (din care Guvernul recunoaşte oficial dopar 179,2 milioane, aferente proiectelor aprobate de la Bucureşti).

Ca soluţie, Ponta propune „un audit independent” al proiectelor rămase încă în derulare din programul PNDi, lanasat de Elena Udrea şi „un raport privind riscurile fiscale” cxare ar urma să fie gata pâna la finalul anului.

Începând din septembrie 2013, Guvernul se angajează să publice situaţii lunare privind arieratele şi, trimestrial, măsurile luate pentru a le reduce. Totodată „evaluează posibilitatea unor transferuri de la bugetul de stat la autorităţiule locale” pentru a achita din facturile restante. În privinţa celor 360 de milioane de lei pe care Ministerul Finanţelor le-a scos din calcul contestând facturile, Curtea de Conturi, ar urma să facă un raport de audit până la sfârşitul lunii noiembrie.

Primăriile şi ministerele îşi pun proiectele „neeuropene” în cui
În logica unei schimbări de strategie pentru absorbţia fondurilor europene, Guvernul plănuieşte să facă un adevărat filtru al proiectelor de investiţii. Acesta ar urma să fie Unitatea de Evaluare a Investiţiilor Publice de la Ministerul Finanţelor la care face angajări până la finalul lunii septembrie. „Începând din 2014, nu se va mai apoba niciun proiect nou semnificativ de investiţii publice, finanţat de administraţia centrală fără a fi mai întâi evaluat de UEIP”, se arată în scrisoarea de intenţie către FMI.

Prin ordonanţă de Guvern, se vor stabili criteriile de evaluare, prioritizare, evaluare şi gestionare a proiectelor noi de investiţii publice. „Până la mijlocul lunii octombrie 2013, vom adopta, prin Memorandul de Guvern, o listă cu proiecte semnificative prioritizate”, se angajează Executivul.

Pentru proiectele pe fonduri structurale şi de coeziune, pentru care România are rezervate 20 de miliarde de euro în perioada 2014-20120, „se vor acorda împrumuturi nete în limita împrumuturilor nete de 3 miliarde de lei”, în timp ce cheltuielile pentru proiecte neeligibile vor fi limitate la 2 miliarde de lei. Niciun parteneriat public-privat nu se va face fără acordul Băncii Mondiale.

Strategia în cazul companiilor de stat
În privinţa companiilor de stat, Guvernul are în vedere în cadrul noului program trei axe prioritare de acţiune. În primul rând este vorba despre măsuri consolidate de reducere a arieratelor întreprinderilor de stat. Angajamentul va fi reflectat printr-o ţintă indicativă a arieratelor cumulate ale întreprinderilor deţinute de administraţia centrală, ministerele de resort urmând să raporteze Finanţelor la fiecare trei luni situaţia arieratelor. Măsurile includ conversia datoriilor în acţiuni, inclusiv o măsură de eliminare a datoriilor CFR Călători către CFR Infrastructură, insolvenţa sau lichidarea subsidiarelor CFR Călători şi CFR Infrastructură.

O a doua axă este reprezentată de implementarea managementului profesionist în companiile de stat, guvernul angajându-se ca o astfel de conducere să desemnată la Hidroelectrica până la finalul lunii noembrie a acestui an.

În al treilea rând este vorba despre dereglementarea preţurilor la energie, atât pentru consumatorii industriali, cât şi pentru cei casnici. „Pentru electricitate, dereglementarea completă a preţurilor la electricitate pentru consumatorii industriali va fi realizată până la data de 1 ianuarie 2014 şi pentru consumatorii casnici până la data de 31 decembrie 2017. pentru gaze naturale intenţionăm să implementăm restul foii de parcurs pentru dereglementarea preţurilor la gaze conform planificării pentru a realiza dereglementarea completă pentru consumatorii industriali până cel târziu la data de 31 decembrie 2015 şi pentru consumatorii casnici până la data de 31 decembrie 2018”, se arată în scrisoarea de intenţie cu FMI.

„Nu am obţinut practic nimic în negociere”, este de părere fostul ministru al Finanţelor Gheorghe Ialomiţianu. „Guvernul se angajează să aplice calendarul pentru liberalizarea preţurilor la energie şi la gaze ceea ce înseamnă o creştere a tarifelor atât pentru sectorul privat, cât şi pentru consumatorii casnici”, a explicat el, pentru Gândul.

Electrica, Hidroelectrica şi Oltenia, listate la anul
Guvernul îşi propune vânzarea portofoliului de societăţi din subordinea Ministerului Economieii şi finalizarea a cinci societăţi energetice pe perioada programului.

  • Nuclearelectrica SA – Guvernul se angajează să listeze la bursă 10% din acţiunile guvernului până la finalul lui septembrie.
  • Romgaz – 15% din acţiuni vor fi listate până la mijlocul lunii noiembrie acest an.
  • Electrica – Guvernul se angajează să lanseze o ofertă publică iniţială pentru pachetul majoritar deţinut de stat până la finalul lunii mai 2014.
  • Oltenia – Înainte de privatizarea majoritară, Guvernul se angajează pentru listarea a 15% până la finalul lunii iunie 2014.
  • Hidroelectrica – Guvernul menţionează că procesul de listare a fost întârziat de atacarea în instanţă a hotărârii privind lansarea ofertei publice iniţiale a 10% din acţiuni. Astfel, executivul se angajează ca listarea să fie lansată până la finalul lunii iunie 2014, cu condiţia ca hotărârea judecătorească să fie pronunţată până la sfârşitul lunii septembrie a acestui an.

În cazul companiilor din sectorul transporturilor, în scrisoarea de intenţie, Guvernul se angajează să finalizeze tranzacţia de vânzare cumpărare până la mijlocul lunii octombrie a acestui an. În condiţiile în care privatizarea va eşua, în document se prevede reluarea licitaţiei. În cazul CFR Infrastructură şi CFR Călători există angajamentul pentru finalizarea procesului de desemnare a unei noi conduceri la CFR Infrastructură . De asemenea, se intenţionează închirierea a încă 1.500 de kilometri de cale ferată inoperabilă. În document este prevăzută şi majorarea tarifelor de transport călători în septembrie.

Anunțuri

Comentează

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: