„Dedic un monument românului prost care şi-a dat lumina ţării pe mâna străinului”

Curtea de Conturi a făcut publică zilele acestea o informaţie extrem de interesantă: CEZ, EON şi ENEL au de plătit statului român 2 miliarde de euro pentru că nu şi-au respectat angajamentele din contractele de privatizare a cinci filiale Electrica. Filialele: Electrica Banat, Electrica Oltenia, Electrica Dobrogea, Electrica Muntenia Sud şi Electrica Moldova. Potrivit raportului Curţii de Conturi, CEZ, EON şi ENEL nu au investit întregile sume promise, ba, mai mult, au folosit pentru retehnologizare, modernizare şi dezvoltarea activităţii bani produşi de filialele cumpărate.

Dacă cele trei companii şi-ar fi respectat promisiunile asumate la privatizare, preţul energiei electrice nu ar fi trebuit să se majoreze, precizează Curtea de Conturi.

Ce spun companiile? CEZ, EON şi ENEL susţin că dauna produsă ar fi de numai jumătate de milliard de euro. Dar, în mod paradoxal, după ce admit existenţa unei daune, tot ei o contestă, spunând că şi-au respectat integral contractele de privatizare.

Epopeea recuperării de către statul român a sumelor sparte de cele trei companii a început în 2009, cu deschiderea mai multor acţiuni la Curtea Internaţională de Arbitraj de la Paris.

Perioada de „pionierat” a privatizărilor din sectorul energiei ne duce în urmă cu 11 ani, în 2002, pe vremea prim-ministeriatului coşmaresc al lui Adrian Năstase, când acesta, împreună cu ministrul Industriei şi Resurselor de la acea dată, Dan Ioan Popescu, şi cu ministrul Finanţelor publice, Mihai Nicolae Tănăsescu, au semnat Hotărârea de Guvern 1377/2002. Obiectul Hotărârii: privatizarea a două filiale aparţinând Electrica – Electrica Banat şi Electrica Dobrogea.

Extrase din Raportul Curţii de Conturi 

ENEL1

CC:

„Activitatea de monitorizare a modului de îndeplinire a clauzelor din contractele de privatizare a fost organizată începând cu 2007, prin înfiinţarea Serviciului Postprivatizare, din cadrul Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), cu o întârziere de aproximativ 3 ani de la încheierea primelor contracte de privatizare.”

O cascadă de nereguli. Investiţiile? Nu au fost toate realizate. Capitalul social al companiilor privatizate? Nu a crescut cu valoarea tuturor terenurilor primite la privatizare. Prevederile contractuale în ceea ce priveşte realizarea indicatorilor financiari? Nexam! Nu s-au respectat. Prevederile contractuale privind valoarea activelor achiziţionate şi prevederile privind achiziţiile? La fel! Rapoartele trimestriale sau semestriale? Nu au fost trimise deloc ori nu au fost trimise deloc.

CC:

Statul nu a primit toate divindele ce i se cuveneau în perioada scursă de la privatizare şi până când cumpărătorii au preluat oficial pachetele majoritare de acţiuni. În unele cazuri, parte din aceste dividende au fost folosite pentru acoperirea unei părţi din pierderile contabile acumulate anterior vânzărilor. Curtea de Conturi precizează că <<prin ordinul ministrului Economiei şi Comerţului (MEC) s-a stabilit modul de repartizare a profitului contabil, al societăţii privatizate, pe anumite destinaţii, fără să se ţină cont de destinaţiile convenite prin contractul de privatizare>>. Este vorba de ministrul din 2005, Codruţ Şereş.”

Eugen şi Mama Magdalena 

ENEL2

Brădean.

Eugen Brădean.

Eugen Brădean, membru în Directoratul Hidroelectrica, a fost arestat pe 24 octombrie pentru complicitate la luare şi dare de mită. Potrivit procurorilor DNA, Brădean, membru al directoratului Hidroelectrica, i-a propus lui Remus Vulpescu, din Consiliul de Supraveghere al aceleiaşi companii de stat, o mită între 500.000 şi 1.000.000 de euro pentru a sprijini acordarea de contracte de vânzare a energiei electrice către anumite firme, în condiţii dezavantajoase pentru Hidroelectrica. Dacă ar fi fost aprobate acele contracte, Hidroelectrica ar fi fost prejudiciată cu peste 80.000.000 de euro.

Eugen Brădean apare în Raportul Curţii de Conturi, căruia i s-au cerut informaţii despre constatările inspectorilor. Brădean a fost solicitat de către auditori în calitatea lui de şef serviciu, funcţie ocupată între 15 iunie 2009 şi martie 2010, şi de director adjunct în cadrul Direcţia Afaceri Corporatiste (numit în funcţie la Electrica: 2012).

Raportul CC spune că Brădean a furnizat răspunsuri evazive. Auditorii CC notează că „prin răspunsurile primite nu au fost aduse informaţii sau documente care să infirme constatările”.

Cine e Mama Magdalena? Mama Magdalena este mama lui Eugen Brădean. Rectificăm: mama-cu-zece-mâini-întinse-întru-înfulecare a lui Eugen Brădean. La un moment dat, Magdalena Brădean se afla pe listele de plată a nu mai puţin de 11 firme de stat. Între timp, crudul destin i-a mai umblat oleacă la buzunar: Magdalena Brădean adună în prezent salariile doar din 10 părţi.

Niţă, întrebat dacă distribuţiile de energie privatizate ar putea fi naţionalizate: „Întotdeauna există riscuri”
 ENEL3

Niţă, pe 1 octombrie 2013, despre EON, CEZ şi ENEL, în cadrul unei conferinţe de profil, citat de Agerpres:

„Ne-am aşteptat ca, prin privatizarea companiilor de distribuţie, calitatea serviciilor să crească, dar nu este aşa, cele mai multe reclamaţii le avem în ceea ce priveşte companiile private. Este vorba de calitatea investiţiilor şi de relaţia cu clienţii. Este timpul ca aceste companii să se alinieze la standardele europene şi în ceea ce priveşte piaţa din România, trebuie ca aceste companii să-şi revizuiască politica de distribuţie a energiei în România.”

Întrebat dacă există riscul ca aceste companii de distribuţie să fie naţionalizate, aşa cum s-a întâmplat în Ungaria, el a răspuns:

„Întotdeauna există riscuri.”

Niţă a completat:

„Înţelegem că exportăm profiturile şi internalizăm cheltuielile, dar acest lucru nu trebuie făcut în detrimentul consumatorului, fie el casnic sau industrial.”

Întrebat cine va lua măsuri împotriva acestor abuzuri, ministrul a adăugat:

„ANRE trebuie să facă controalele în ceea ce priveşte investiţiile, dar şi noi (Departamentul pentru Energie,n.r.). Deşi atribuţiile noastre nu sunt foarte clare, nu putem sta cu mâinile încrucişate.”

 Cum!? 

ENEL4

Începutul lui noiembrie 2013. Premierul Victor Ponta a anunţat că Guvernul va introduce plata impozitului pe proprietate pentru construcţiile speciale exceptate până în prezent, iar ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, a confirmat că nu s-au mai făcut derogări, deci vor fi taxate reţelele electrice, eoliene şi hidrologice.

Potrivit Mediafax, Chiţoiu a adăugat că pentru piscină cu destinaţie comercială va fi plătit de asemenea un impozit.

Întrebat de presă dacă impozitul va fi aplicat şi pe parcări şi piscine, ministrul a răspuns:

„Dacă au persoanele juridice, da.”

Construcţiile speciale sunt acele construcţii care nu sunt realizate sub forma de incintă sau care sunt realizate sub forma de incintă, dar nu sunt destinate desfăşurării unei activităţi. Sunt considerate constructii speciale sonde de ţiţei, gaze, sare, platforme de foraj marin, centrale hidroelectrice, termoelectrice, nuclearoelectrice, staţii de transformare şi de conexiuni, precum şi clădirile şi construcţiile speciale anexe ale acestora, posturi de transformare, reţele aeriene de transport şi distribuţie a energiei electrice şi stâlpii aferenţi acestora, cabluri subterane de transport, instalaţii electrice.Tot în această categori intră şi canalizări şi reţele de telecomunicaţii subterane şi aeriene, căi de rulare, de incintă sau exterioare, galerii subterane, planuri înclinate subterane şi rampe de puţ, puţuri de mină, coşuri de fum, turnuri de racire, baraje şi construcţii accesorii, diguri, construcţii-anexe, de imbunatatiri funciare, porturi, canale navigabile cu ecluzele şi staţiile de pompare aferente canalelor, poduri, viaducte, apeducte şi tuneluri, reţele şi conducte pentru transportul sau distribuţia apei, produselor petroliere, gazelor şi lichidelor industriale, reţele şi conducte de termoficare şi reţele de canalizare, terasamente, platforme betonate, împrejmuiri, instalaţii tehnologice, rezervoare şi bazine pentru depozitare.

Chiţoiu:

„Aici este vorba de construcţiile speciale deţinute de persoanele juridice, nu de persoane fizice, cum ar fi reţelele de transport, stâlpi, depozite, magazii, care în prezent sunt scutite sau nu sunt supuse impozitării, nu intră în baza de impozitare.”

“Debranşaţi-vă de la ENEL şi conectaţi-vă la eoliene” 

ENEL5

Asta declara pe 8 noiembrie Preşedintele Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Constanţa, Mihai Daraban, precizând că a întrerupt relaţiile cu furnizorul de energie electrică ENEL.

Daraban, citat de presa constănţeană:

„Nu vom acorda nici un premiu celor de la ENEL, pentru că au provocat o grămadă de neplăceri clienţilor noştri. Şi, de aceea, sediul nostru a trecut la un alt distribuitor de energie, ceea ce vă sugerăm şi dumneavoastră.”

 Capitolul 1. Primarul din Hârşova: “Dedic un monument românului prost care şi-a dat lumina ţării pe mâna străinului”

ENEL6 

Alimentarea cu curent electric a oraşului Hârşova reprezintă de mult o problemă spinoasă. Defecţiunile ENEL se ţin lanţ, devenind la fel de banale în viaţa hârşovenilor la fel ca respiraţia sau clipitul. Locuitorii oraşului se plâng că, zilnic, curentul se opreşte de cel puţin două ori şi că din pricina acestui lucru unii dintre ei s-au ales cu aparatura electronică arsă. Situaţia aceasta ar fi putut ajunge, însă, de mult timp la un deznodământ pozitiv dacă ENEL nu ar fi pus piedici montării unei turbine eoliene. Cazul a făcut ceva vâlvă în această vară. De doi ani, oraşul Hârşova ar fi trebuit să aibă primul spital din România alimentat cu ajutorul unei turbine eoliene, precizează presa locală constănţeană. Numai că turbina eoliană din curtea Spitalului Orăşenesc ar fi trebuit să fie racordată la sistemul energetic naţional. Cu alte cuvinte, întregul proiect se afla la cheremul ENEL. Iar ENEL a acţionat în consecinţă, susţinând că centrala eoliană n-ar fi avut toate lucrările finalizate pentru a putea fi funcţionabilă. Principala urmare a refuzului ENEL: spitalul a primit somaţie de debranşare, fiind necesară plata sumei de 1,2 miliarde.

Tudorel Nădrag, primarul Hârşovei, în iunie 2013, citat de presa locală din Constanţa:

„Chiar şi dacă îi dau drumul la această eoliană, după 2 ani, o să pun o pancartă pe ea, o agăţ cum i-a agăţat lui Iisus Hristos după ce l-a răstignit şi scriu: Dedic un monument ENEL-ului şi românului prost care şi-a dat lumina ţării pe mâna străinului. Este corect ca la această oră spitalul să aibă somaţie de debranşare, preaviz pentru 1.200.000.000 lei? Dacă s-ar fi învârtit această maşinărie de doi ani, ar fi adus un beneficiu mai mare sau mai mic spitalului.”

Capitolul 2. Cât ai zice peşte, 2, 5 milioane de euro duşi pe apa sâmbetei

Atât a costat proiectul eolian pentru independenţa energetică a Spitalului Hârşova.

Opiniile câtorva primari despre ENEL

ENEL7

Nicolae Matei, primarul oraşului Năvodari, citat de presa constănţeană:

„Legislaţia trebuie modificată. Tuturor furnizorilor de utilităţi publice trebuie acordate licenţe şi cel care nu îşi face datoria să piardă licenţa. Cei de la ENEL îşi bat joc de populaţie şi asta se întâmplă de ani de zile.”

Cristian Cârjaliu, primarul localităţii Agigea:

„Legea nu permite furnizarea utilităţilor publice la parametri normali. Noi mai avem şi problema conectării unor viitori abonaţi. Pe lângă asta, când am avut reclamaţii, am făcut sesizare la ANRE. Cei de acolo mi-au trimis o înştiinţare, potrivit căreia ENEL a fost sancţionată. Dar nu au precizat cu ce, că e vorba de 5 lei, de 10 lei, de cât o fi fost, deşi e vorba de o informaţie de interes public.”

Valentin Vrabie, edilul localităţii Peştera:

„Avem deosebit de mari probleme cu acest ENEL, mai ales când sunt ploi sau cantităţi mari de zăpadă. Plângeri ale consumatorilor sunt în nenumărate rânduri. Oamenii sunt total nemulţumiţi, mai ales că defecţiunile se remediază greu. Discutăm acum de un agent termic arogant, nişte investitori puşi pe japcă. Nişte japcangii, aşa cum se întâmplă, de altfel, în multe domenii din ţara asta. Este nevoie urgentă de o regândire a legii, pentru a anula acest monopol al ENEL. Trebuie ca ANRE să-i sancţioneze atunci când este cazul şi avem nevoie şi de dreptul de a acţiona colectiv în judecată. Acum, nu se poate face decât individual. Păi, ei ştiu să emită facturi, dacă ai întârziat o zi, te debranşează. În schimb, ei, când întârzie cu remedierea defecţiunilor, nu sunt sancţionaţi de nimeni. ENEL nu are obligaţii, ci numai drepturi.”

Sursa: Sud-Est Forum

Anunțuri

Comentează

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: